Deși în trecut nu se punea accent pe importanța sănătății mintale, în zilele noastre preocuparea pentru aceasta a crescut, relevanța sa fiind recunoscută în facilitarea creșterii calității vieții. Cu toate acestea, în ciuda dificultăților cu care se confruntă, multe persoane nu apelează sau nu beneficiază de servicii psihologice din cauza resurselor limitate (materiale, umane și financiare), accesibilității scăzute și stigmatizării. În adresarea acestor limite, specialiștii în sănătatea mintală au propus o alternativă inovatoare și anume, intervenția psihologică auto-ghidată. În cele ce urmează, ne propunem să explorăm ce presupune o intervenție psihologică auto-ghidată, cum se diferențiază aceasta de o intervenție psihologică tradițională, care sunt dovezile științifice care atestă eficiența acestei intervenții în adresarea mai multor probleme de sănătate mintală și cum ne poate ajuta o astfel de intervenție în viața de zi cu zi.
Ce este o intervenție auto-ghidată?
Intervenția auto-ghidată reprezintă o formă de tratament psihologic care permite gestionarea problemelor psihologice în mod independent, cu sau fără implicarea activă a unui psihoterapeut, consilier sau psiholog clinician. Indiferent dacă aceștia sunt implicați sau nu în mod activ în livrarea intervenției psihologice, acest tip de intervenție este proiectat și recomandat de către specialiști în sănătatea mintală precum psihologi clinicieni, psihoterapeuți, psihiatri, consilieri psihologici și cercetători din domeniul psihologiei. În cadrul acestei intervenții se facilitează accesul la resurse de ajutor, sub forma unor materiale psihoeducaționale și exerciții, realizate tot de specialiștii în sănătatea mintală, care pot ajuta la îmbunătățirea semnificativă și menținerea sănătății mintale. Literatura de specialitate face diferența între intervențiile auto-ghidate online și cele în format fizic. Deși se întâlnesc și intervenții în care se asigură acces la cărți și caiete de exerciții în format fizic, în ultima vreme, dat fiind accesul larg la internet, majoritatea intervențiilor auto-ghidate sunt furnizate online, pe internet sau prin intermediul unor aplicații, în cadrul unor platforme securizate (Cuijpers et al., 2011; Fisher et al., 2024).
Cu ce se diferențiază de psihoterapia față-în-față?
Intervențiile pshiologice auto-ghidate se diferențiază de intervențiile psihologice față-în-față prin prisma implicării directe și active a unui specialist în sănătatea mintală. În psihoterapia tradițională față-în-față există un terapeut sau consilier care ghidează întreaga intervenție în cadrul ședințelor de terapie sau consiliere care au loc, cel mai adesea, săptămânal. Spre diferență de aceasta, în cadrul intervențiilor auto-ghidate se asigură accesul la resurse care facilitează demersul terapeutic fără ghidajul direct al specialistului, materialele și exercițiile putând fi accesate oricând de către persoană. Implicarea unui specialist poate să difere în funcție de formatul în care se desfășoară intervenția auto-ghidată. Se poate asigura un suport minim al unui terapeut sau consilier prin apeluri telefonice, e-mail-uri sau mesaje private pentru sprijin în parcurgerea materialelor sau în aprofundarea anumitor conținuturi sau a unui tehnician în cazul apariției dificultăților tehnice (Mehta et al., 2022; Fisher et al., 2024).
Care sunt avantajele unei intervenții auto-ghidate?
Literatura de specialitate descrie acest tip de intervenție ca fiind unul inovativ, care vine în sprijinul specialiștilor în sănătate mintală și a pacienților, eliminând anumite bariere anterior existente în psihoterapia tradițională. Câteva dintre avantajele unei astfel de intervenții au reieșit pe baza studiului calitativ realizat recent de Fisher et al. (2024) dar și pe baza studiilor menționate anterior:
- Accesibilitate crescută. Intervențiile auto-ghidate pot fi accesate oricând și de oriunde își dorește persoana. Adesea, intervențiile pot fi parcurse în ritm propriu, uneori cu condiționări minimale legate de ordinea în care se recomandă a fi parcurse materialele sau legate de conexiunea la internet (dacă intervenția respectivă este furnizată online, pe internet).
- Costuri reduse. Dat fiind faptul că demararea unor astfel de intervenții necesită puține resurse umane, specialiștii având o implicare minimală, adesea aceste intervenții pot fi accesate gratuit sau contra unei sume modice iar timpul de așteptare este unul foarte redus sau chiar inexistent.
- Flexibilitate crescută. Intervențiile auto-ghidate tind să adreseze o plajă largă de probleme de natură psihologică, aducând astfel sprijin multor persoane care au nevoie de ajutor psihologic.
- Fundamentare teoretică. Majoritatea intervențiilor auto-ghidate sunt structurate pe baza unui cadru teoretic validat științific cu date empirice, acoperind aspectele principale care ar fi fost adresate în psihoterapia față-în-față. Studiile prezentate mai sus au în vedere intervenții auto-ghidate structurate pe baza Terapiei Cognitiv-Comportamentale, „standardul de aur” actual în terapie.
- Nu ești singur. De cele mai multe ori, intervențiile auto-ghidate presupun interacțiuni minimale cu specialiștii în sănătate mintală prin mesaje sau telefoane scurte în care se pot aprofunda anumite materiale parcurse sau se pot rezolva probleme de natură tehnică.
Acestea fiind spuse, nu ar trebui să fim descurajați în accesarea unor astfel de intervenții, dat fiind faptul că sunt eficiente în gestionarea diverselor probleme de natură psihologică și, prin urmare, să fim deschiși să le încercăm, pentru a beneficia de numeroasele avantaje pe care le aduc. În plus, este important să ținem cont de faptul că, deși specialiștii în sănătatea mintală precum psihologii clinicieni, psihoterapeuții, consilierii psihologici și psihiatrii pot să nu fie implicați activ în cadrul intervenției, aceștia au dezvoltat aceste intervenții, eficiența lor fiind atestată pe baza cercetărilor de specialitate.
În cadrul progamului Clinicii Universitare de Psihologie „PsyTech” oferim atât intervenții psihologice tradiționale față-în față, cât și intervenții psihologice auto-ghidate.
Intervențiile auto-ghidate sunt eficiente?
În ultimii ani, specialiștii în sănătatea mintală au fost interesați să studieze impactul pe care îl au acest fel de intervenții la nivelul sănătății și să le compare cu eficiența intervențiilor psihologice tradiționale. În literatura de specialitate există numeroase studii clinice controlate, review-uri sistematice și meta-analize privind efectul intervențiilor auto-ghidate în gestionarea problemelor de sănătate mintală și fizică. Pe baza studiilor de specialitate se poate observa faptul că intervențiile auto-ghidate se dovedesc eficiente în diminuarea semnificativă a diferitelor simptome prezente în cadrul tulburărilor mintale. În cele ce urmează, sunt evidențiate câteva dintre aceste cercetări.
Eficiența în depresie
Cuijpers et al. (2011), cumulând rezultatele obținute în 7 studii clinice controlate în cadrul unui studiu meta-analitic, a demonstrat faptul că intervențiile psihologice auto-ghidate au facilitat scăderea simptomelor depresive în rândul persoanelor cu nivele ridicate de depresie, iar efectele acestora s-au menținut și după un interval de timp cuprins între 4 și 12 luni.
Tot în aceeași manieră, cumulând descoperirile a 15 studii clinice controlate, Mamukashvili-Delau et al. (2023) a surprins faptul că intervențiile psihologice online de self-help, în mare parte auto-ghidate, implicând sau nu sprijinul minimal din partea unui specialist, s-au dovedit a fi eficiente pe termen lung în diminuarea depresiei menținându-și efectul și după mai mult de 7 luni de la finalizarea tratamentelor, dar și în îmbunătățirea calității vieții, menținându-și efectul după 6-12 luni. În acest studiu, cercetătorii pun accent pe ghidajul minimal din partea unui specialist (estimând investirea de aproximativ 10 minute/săptămână) în creșterea eficienței acestui tip de intervenție psihologică.
Rezultate similare au obținut și Moshe et al. (2021) care susțin faptul că atât intervențiile online auto-ghidate cât și cele ghidate de terapeut aduc îmbunătățiri semnificative la nivelul manifestărilor depresive, însă în cadrul acestei meta-analize care a avut în vedere rezultatele obținute în 83 de studii, se evidențiază un impact mai crescut în cazul intervențiilor online care au presupus o anumită interacțiune umană sub forma unui ghidaj.
Eficiența în diminuarea stresului
Svärdman et al. (2022) realizează unul dintre primele studii meta-analitice ce vizează eficiența intervențiilor online în mare parte auto-ghidate, implicând în unele cazuri sprijinul minimal al unui specialist prin feedback la cerere, discuție scurtă online, ghidaj scris săptămânal sau ghidaj generat în mod computerizat în diminuarea stresului ca obiectiv principal în rândul participanților ce au nivele crescute de stres, pe lângă reducerea simptomatologiei depresive și anxioase. Rezultatele analizei ce a luat în considerare descoperirile a 13 studii clinice controlate, arată faptul că intervențiile psihologice de acest tip au diminuat semnificativ nivelul de stres perceput, schimbări menținute în timp, dar și a nivelelor de severitate a depresiei și anxietății, sugerând chiar și reducerea extenuării și problemelor de somn.
Eficiența în tulburările de anxietate
Pauley et al. (2023) evidențiază, într-o meta-analiză privind eficiența intervențiilor psihologice oferite prin intermediul internetului în adresarea anxietății, avându-le în vedere pe cele specifice anxietății generalizate, tulburării de panică (cu sau fără agorafobie) și anxietății sociale, un impact crescut al intervențiilor de acest fel în diminuarea manifestărilor specifice tulburărilor de anxietate. De asemenea, nu s-au identificat diferențe marcante între intervențiile online ghidate de un specialist în sănătate mintală și cele auto-ghidate, indicând faptul că pacienții își pot reduce nivelele de severitate ale anxietății pe baza unei astfel de intervenții online auto-ghidate, fără a necesita implicarea activă și constantă a unui terapeut, consilier sau psiholog clinician. În analiză au fost luate în considerare rezultatele a 47 de studii clinice controlate.
Eficiența în tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD)
Studiul clinic controlat demarat de Kenter et al. (2023) a surprins eficiența crescută a unei intervenții psihologice auto-ghidate online în adresarea manifestărilor specifice tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și în îmbunătățirea calității vieții în rândul participanților diagnosticați cu ADHD. Efectele intervenției asupra simptomatologiei ADHD se mențin și după o perioadă de 3 luni de la finalizarea intervenției auto-ghidate. Având în vedere faptul că 45% dintre participanți care au parcurs programul intervenției auto-ghidate au înregistrat schimbări semnificative la nivelul simptomelor ADHD pe baza măsurătorii realizate la finalul intervenției iar 58% dintre aceștia după 3 luni de la finalizarea intervenției, reiese faptul că astfel de intervenții pot produce schimbări importante în rândul persoanelor diagnosticate cu ADHD.
Eficiența în tulburările somatice
Hennemann et al. (2022) demonstrează prin intermediul unui studiu clinic controlat impactul pozitiv atât al unei intervenții online auto-ghidate (cu ghidaj la cerere) cât și al uneia ghidate în mod minimal de către terapeut în diminuarea simptomelor specifice tulburărilor somatice, a distresului resimțit datorat acestora, dar și a depresiei, anxietății și gradului de dizabilitate, în rândul adulților emergenți. De menționat este faptul că nu s-au identificat diferențe între cele două intervenții în funcție de nivelul de ghidaj la nivelul reducerii simptomelor, exceptând modificările la nivelul celor somatice de natură psihocomportamentală ce ar putea fi datorate unei nevoi proeminente de interacțiune umană și sprijin în intervenție în contextul severității mai mari a tulburărilor somatice.
Eficiența în tulburarea obsesiv-compulsivă
Wootton et al. (2019)realizează un studiu clinic controlat prin care surprinde o contribuție importantă a intervenției psihologice auto-ghidate în scăderea simptomelor obsesiv-compulsive, demonstrând eficiența acesteia, comparând un grup de participanți care au beneficiat de intervenție cu un grup de participanți care nu au avut parte de aceasta. Imediat după finalizarea intervenției, 27% dintre participanții din grupul de intervenție, comparativ cu 1% din grupul care nu a beneficiat de intervenție, au înregistrat schimbări marcante la nivelul manifestărilor obsesiv-compulsive. Efectele intervenției s-au menținut și după 3 luni de la finalizare, 38% dintre participanți care au beneficiat de intervenție, înregistrând îmbunătățiri semnificative.
Aceste rezultate sunt în acord cu meta-analiza recentă realizată de Imai et al. (2022), cuprinzând rezultatele a 11 studii clinice controlate, care evidențiază eficiența crescută a intervențiilor online auto-ghidate în adresarea simptomatologiei obsesiv-compulsive în rândul pacienților diagnosticați cu tulburarea obsesiv-compulsivă, pe fondul comparațiilor între grupurile de participanți care au beneficiat de astfel de intervenții cu grupurile care nu au avut parte de acestea, fie fiind pe listele de așteptare, fie beneficiind de alte tipuri de servicii psihologice.
Eficiența în prevenția suicidului
Torok et al. (2020) a analizat descoperirile a 16 studii în cadrul unei meta-analize pentru a identifica impactul intervențiilor online auto-ghidate care adresează în mod direct suicidul sau indirect abordând manifestările depresive în rândul celor care au raportat prezența ideației suicidare, a planurilor suicidare sau a tentativelor trecute. Rezultatele au arătat faptul că intervențiile auto-ghidate care au țintit direct problema suicidului în reducerea ideației suicidare au fost eficiente, iar schimbările pe care acestea le-au facilitat în rândul persoanelor nu au fost foarte diferite de cele obținute în cazul intervențiilor de prevenție tradiționale.
Eficiența intervențiilor psihologice auto-ghidate comparativ cu alte intervenții psihologice
Carlbring et al. (2018) evidențiază faptul că nu există diferențe importante între efectele pe care intervențiile psihologice tradiționale față-în-față și cele online le au în scăderea semnificativă a manifestărilor diferitelor probleme, cum ar fi, asupra tulburării de anxietate socială, tulburării de panică, depresiei, insomniei, tinitusului, disfuncției sexuală masculină, fobiilor specifice și a fibromialgiei, dar și a insatisfacției cu propriul corp printr-un studiu meta-analitic ce cumulează rezultatele a 20 de studii clinice controlate. De menționat este faptul că intervențiile online selectate în acest studiu au presupus o interacțiune umană minimală prin ghidajul unui terapeut pe parcursul intervenției care a alocat fiecărui pacient aproximativ 1-15 minute/săptămână, adesea prin mesaje și feedback scris. Aceste rezultate sunt obținute și de Moshe et al. (2021) care a evidențiat în cadrul cercetării sale posibilitatea lipsei diferențelor între intervențiile online ghidate și psihoterapia față-în-față în diminuarea simptomelor depresive.
În compararea intervențiilor online ghidate cu cele complet auto-ghidate, studiile tind să surprindă faptul că ambele sunt eficiente în adresarea diferitelor probleme de sănătate mintală.
Cumulând rezultatele obținute în 19 studii clinice controlate în vederea studierii eficienței intervențiilor pe internet ghidate și auto-ghidate în combaterea simptomelor depresive și anxioase, Păsărelu et al. (2017) a surprins faptul că intervențiile auto-ghidate nu au avut efecte semnificativ diferite de cele ghidate de terapeut. Cercetările recente susțin aceeași idee însă evidențiază unele avantaje pe care le aduce interacțiunea umană. Oey et al. (2023) surprinde o eficiență ușor mai crescută în diminuarea manifestărilor specifice tulburărilor de anxietate și a celor relaționate cu acestea a intervențiilor online ghidate de terapeut imediat după finalizarea intervenției, pe fondul aderenței mai mari la tratament și a ratei mai mari de finalizare a intervenției, în defavoarea intervențiilor complet auto-ghidate. Cu toate acestea, pe termen lung, diferențele devin nesemnificative, ambele tipuri de intervenție dovedind a avea același impact asupra simptomelor anxioase la câteva luni după finalizarea intervențiilor.
Material realizat de Mrd. Alexandra Popa-Stoican, sub coordonarea prof. univ. dr. Oana David
Referințe bibliografice:
Carlbring, P., Andersson, G., Cuijpers, P., Riper, H., & Hedman-Lagerlöf, E. (2018). Internet-based vs. face-to-face cognitive behavior therapy for psychiatric and somatic disorders: An updated systematic review and meta-analysis. Cognitive Behaviour Therapy, 47(1), 1–18. https://doi.org/10.1080/16506073.2017.1401115
Cuijpers, P., Donker, T., Johansson, R., Mohr, D. C., Straten, A. van, & Andersson, G. (2011). Self-Guided Psychological Treatment for Depressive Symptoms: A Meta-Analysis. PLOS ONE, 6(6), e21274. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0021274
Fisher, A., Eugene Dit Rochesson, S., Bisby, M. A., Scott, A. J., Gandy, M., Heriseanu, A., Titov, N., & Dear, B. (2024). Uptake of a self‐guided digital treatment for depression and anxiety: A qualitative study exploring patient perspectives and decision‐making. Health Expectations : An International Journal of Public Participation in Health Care and Health Policy, 27(1), e13976. https://doi.org/10.1111/hex.13976
Hennemann, S., Böhme, K., Kleinstäuber, M., Ruckes, C., Baumeister, H., Daniel Ebert, D., Küchler, A.-M., & Witthöft, M. (2022). Is Therapist Support Needed? Comparing Therapist- and Self-Guided Internet-Based CBT for Somatic Symptom Distress (iSOMA) in Emerging Adults. Behavior Therapy, 53(6), 1205–1218. https://doi.org/10.1016/j.beth.2022.06.006
Imai, H., Tajika, A., Narita, H., Yoshinaga, N., Kimura, K., Nakamura, H., Takeshima, N., Hayasaka, Y., Ogawa, Y., & Furukawa, T. (2022). Unguided Computer-Assisted Self-Help Interventions Without Human Contact in Patients With Obsessive-Compulsive Disorder: Systematic Review and Meta-analysis. Journal of Medical Internet Research, 24(4), e35940. https://doi.org/10.2196/35940
Kenter, R. M. F., Gjestad, R., Lundervold, A. J., & Nordgreen, T. (2023). A self-guided internet-delivered intervention for adults with ADHD: Results from a randomized controlled trial. Internet Interventions, 32, 100614. https://doi.org/10.1016/j.invent.2023.100614
Mamukashvili-Delau, M., Koburger, N., Dietrich, S., & Rummel-Kluge, C. (2023). Long-Term Efficacy of Internet-Based Cognitive Behavioral Therapy Self-Help Programs for Adults With Depression: Systematic Review and Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials. JMIR Mental Health, 10(1), e46925. https://doi.org/10.2196/46925
Mehta, S. H., Nugent, M., Peynenburg, V., Thiessen, D., La Posta, G., Titov, N., Dear, B. F., & Hadjistavropoulos, H. D. (2022). Internet-delivered cognitive behaviour therapy for chronic health conditions: Self-guided versus team-guided. Journal of Behavioral Medicine, 45(5), 674–689. https://doi.org/10.1007/s10865-022-00346-x
Moshe, I., Terhorst, Y., Philippi, P., Domhardt, M., Cuijpers, P., Cristea, I., Pulkki-Råback, L., Baumeister, H., & Sander, L. B. (2021). Digital interventions for the treatment of depression: A meta-analytic review. Psychological Bulletin, 147(8), 749–786. https://doi.org/10.1037/bul0000334
Oey, L. T., McDonald, S., McGrath, L., Dear, B. F., & Wootton, B. M. (2023). Guided versus self-guided internet delivered cognitive behavioural therapy for diagnosed anxiety and related disorders: A preliminary meta-analysis. Cognitive Behaviour Therapy. https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/16506073.2023.2250073
Păsărelu, C. R., Andersson, G., Nordgren, L. B., & Dobrean, A. (2017). Internet-delivered transdiagnostic and tailored cognitive behavioral therapy for anxiety and depression: A systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Cognitive Behaviour Therapy. https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/16506073.2016.1231219
Pauley, D., Cuijpers, P., Papola, D., Miguel, C., & Karyotaki, E. (2023). Two decades of digital interventions for anxiety disorders: A systematic review and meta-analysis of treatment effectiveness. Psychological Medicine, 53(2), 567–579. https://doi.org/10.1017/S0033291721001999
Svärdman, F., Sjöwall, D., & Lindsäter, E. (2022). Internet-delivered cognitive behavioral interventions to reduce elevated stress: A systematic review and meta-analysis. Internet Interventions, 29, 100553. https://doi.org/10.1016/j.invent.2022.100553
Torok, M., Han, J., Baker, S., Werner-Seidler, A., Wong, I., Larsen, M. E., & Christensen, H. (2020). Suicide prevention using self-guided digital interventions: A systematic review and meta-analysis of randomised controlled trials. The Lancet Digital Health, 2(1), e25–e36. https://doi.org/10.1016/S2589-7500(19)30199-2
Wootton, B. M., Karin, E., Titov, N., & Dear, B. F. (2019). Self-guided internet–delivered cognitive behavior therapy (ICBT) for obsessive-compulsive symptoms: A randomized controlled trial. Journal of Anxiety Disorders, 66, 102111. https://doi.org/10.1016/j.janxdis.2019.102111
Clinica Universitară de Psihologie "Babeș-Bolyai PsyTech" 